Home » Obiective turistice

Obiective turistice

Casa memorială Miron Pompiliu

Miron Pompiliu (1847 – 1897), pe numele său Moise, s-a nascut la Ștei, ca al doilea fiu al preotului local, Nicolae Popovici și al preotesei Ana Popa, fiica preotului Popa din Săliște de Beiuș.

Cei doi soți, au avut trei copii, cel mai mare Gheorghe, a fost preot în Ștei, apoi Moise, viitorul Miron Pompiliu și Dilinca, ajunsă preoteasă în satul Câmp, după căsătoria cu preotul local Teodor Teaha. Al doilea fiu al preotului Nicolae Pompiliu Popovici, viitorul scriitor s-a născut la 20 Iulie 1847 și nu în 1848, cum apare în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, de George Călinescu, ori 1854, cum apare în Dicționarul contemporanilor, de R. Rosetti.  Documentul este scris în limba maghiară, actualmente aflat la Arhivele statului din Budapesta și descoperit de noi*. Începe învățătura la Ștei cu învățătorul Teodor Petroi care era cantorul bisericii. Continuă să învețe la Școala primară din Băița, în limba germană, apoi la liceul beiușan Samuil Vulcan, inclusiv în clasele I-V. La Oradea urmează liceul catolic, în limba maghiară, clasele VI-VII, iar în clasa a VIII-a, revine la liceul din Beiuș, unde își va lua și examenul de bacalaureat. Studiile superioare, le urmează la Facultatea de Drept din Budapesta, vreme de doi ani, apoi le continuă la București, la Facultatea de Litere și la Iași, unde își va lua licența în litere și filosofie. După terminarea studiilor, este numit profesor la Școala Normală de Institutoare Iași, aici va profesa peste două decenii, când se va îmbolnăvi de o boală de nervi și va sfârși tragic ca și marele său prieten Mihai Eminescu, în anul 1897. S-a sinucis prin împușcare.

Toate acestea îl înscriu ca un reper definitoriu pe axa literară care porneşte la vale din Vaşcăul lui Andriţoiu spre Beiuşul lui Pituţ. Bustul poetului Miron Pompiliu veghează în zona centrală a Şteiului, iar plăcuţa cu numele străzii – “Miron Pompiliu” – tronează chiar pe peretele casei memoriale.

DSC05281

Biserica ortodoxă și Monumentul soldatului necunoscut situate pe Strada George Enescu

biserica_stei_2011

Catedrala situată pe Strada Unirii

DSC05261

Peștera Urșilor

La 17 septembrie 1975, in urma unei dinamitari in cariera de marmura de la Chiscau, in masiv s-a format o spartura prin care a coborat artificierul miner Curta Traian din localitate. Dupa cercetarile stiintifice de rigoare, o parte a pesterii a fost amenajata si electrificata, fiind data in exploatare turistica la 14 iulie 1980.

Cai de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 in comuna Sudrigiu, pe DJ-763, inca 16 km (sosea asfaltata).

Pestera Ursilor nu primeaza prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din care punct de vedere este indiscutabil, unicat in randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici se gasesc un mare numar de resturi fosile ale ursului de caverna – Ursus Spelaeus – disparut de aproximativ 15000 de ani.

Intrarea in pestera (altitudinea 482 m) se face printr-un pavilion de exploatare turistica, unde sunt amenajate o sala de asteptare, un bar si stand cu produse de artizanat. Lungimea totala este de peste 1500 m, din care nivelul inferior cu o lungime de aprox 700 m, este rezervatie stiintifica.

Partea superioara este amenajata cu trotuare, balustrada, pe o lungime totala de 847 m si se compune la randu-i din trei galerii, in ordinea vizitarii: Galeria „Ursilor”, Galeria „Emil Racovita” si Galeria „Lumanarilor”. Prima galerie este putin mai saraca in formatiuni, bogata in schimb in resturi scheletice ale ursului de pestera, adevaratele frumuseti fiind concentrate in celelalte doua: „Mastodontul”, „Palatele ferrmecate”, „Casuta Piticilor”, „Lacul cu nuferi” sunt doar cateva din denumirile simbolice date grupurilor de formatiuni de catre ghizi si vizitatori. Iesirea se face printr-o fantastica galerie ornata cu lumanari, ultima sala fiind simbolic denumita „Sfatul Batranilor”.
Pestera Ursilor judetul Bihor04012013135305pestera ursilor imaginischeletpesteraursilor4

Pu1mc_pursiimg829

 

Muzeul Etnografic La Fluturi

La doar 300m de cunoscuta „Pestera Ursilor” in satul Chiscau (comuna Pietroasa) din judetul Bihor, Aurel Flutur a intemeiat un senzational muzeu etnografic particular. Intemeietorul (zis si „Domnocu”) acestui muzeu cu peste 2000 de obiecte, a inceput sa stranga obiecte vechi de peste 30 de ani, reusind sa salveze de la disparitie o serie de obiecte de arta populara, vestigii istorice si etnografice. De exemplu prin 1980, pe cand era taximetrist in orasul Stei, el a salvat un raboj agricol de la 1860, unic in Europa. Printre cele peste 2000 de exponate se afla si o locomobila fabricata in Ungaria care dateaza din 1910. Utilajul secular este o masina de forta, deplasabila, pe roti, functionabila inca. Acesta este una dintre cele mai valoroase piese din colectie. Ar fi mai multe de spus si multe obiecte de enumerat, dar deocamdata va invitam sa aruncati o privire pe sectiunea de fotografii, iar pentru alte detalii oricine este invitat la fata locului, mai ales ca nu costa nimic. Iar in caz ca ajungeti la fata locului nu ezitati sa-i puneti intrebari colectionarului deoarece „fiecare  obiect are povestea lui”dar valoarea lor este inestimabila. Pentru mai  multe detalii vizitați muzeul etnografic la fluturi  www.lafluturi.ro

muzeul-de-etnografie-aurel-flutur-_507d51c91c1ef             7d1ee6bDSC09114              MuzeulEtnograficLaFluturi_1-m

 

Zona Vartop-Arieseni

Fiind cam cea mai cunoscuta zona turistica cu potential din muntii Apuseni, Vartopul atrage tot mai multi turisti nu doar prin prezentza a 2 partii de ski amenajate, ci si prin diversitatea punctelor de atractie din zona, Pestera Scarisoara, Cascada Virciorog, Groapa ruginoasa si multe alte trasee ce fac legatura cu alte puncte de atractie turistica.

Situat la granita a doua judete, Bihor si Alba, la Vartop se poate ajunge din mai multe directii si anume dinspre Oradea 116km, Turda 119KM, Deva 120 km. In zona cazarea se poate face de la hoteluri de 3-4 stele la pensiuni cu 2-3 margarete, in conditii optime si de confort.

Cele doua partii sunt dotate cu teleschi si instalatie de nocturna, pe linga partii se gasesc puncte de inchiriat skiuri, sanii si snowbord-uri.

Sunt asigurate atit servicii medicale de catre salvamontisti cit si securitate de catre jandarmeria locala.

Pentru mai  multe detalii accesați www.vartop.ro

img_0053            img_5600            img_6340

 

Stâna de Vale


Stana de vale este o statiune de odihna si tratament pentru toate anotimpurile de importanta nationala (complex montan), situata in vestul Romaniei, in cadrul comunei Budureasa (judetul Bihor), intr-o depresiune strajuita de Muntii Vladeasa si Padurea Craiului (Carpatii Occidentali), la o altitudine de 1102 m, la sud-est de municipiul Oradea (resedinta judetului Bihor).Climatul este intramontan de depresiune, tonic-stimulativ, cu veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14°C si ierni reci si umide (temperatura medie a lunii ianuarie este sub -6°C). Temperatura medie anuala este de circa 5°C. Se caraterizeaza printr-o marcata nebulozitate, precipitatii abundente (peste 1200 mm anual) si caderi masive de zapada (statul atingind 50-90 cm). Ezista si izvoare cu ape minerale feruginoase, hipotonice.Frumusetea linistitoare a peisajului, aerul pur, fara praf si particule alergice bogat in ozon, presiunea atmosferica relativ coborita, multele posibilitati de trasee montane sunt elemente care face ca vacantele petrecute aici sa fie relaxante si sa ajute la refacerea sanatatii si a capacitatii de munca.Statiunea se recomanda in tratamentul asteniilor, unor dereglerari endocrine (hipertiroitism beningn, boala Basedov incipienta, dupa tratamente cu medicamente), dereglarilor respiratorii (neuroza respiratorie), organismului slabit, suprasolicitarilor fizice si intelectuale, anemiilorm rahitismului si dereglarilor de crestere la copii.  Se poate practica pescuitul iar in timpul verii schiul pe pîrtii naturale cu un teleschi de 650m lungime.la-deal-catre-stana-de-vale-776           partii-de-schi-stana-de-vale_50a3ab08a2bb7           Stana_de_vale_2

Padis


Zona turistica Padis se aflã în ramura nordicã a Muntilor Bihor, lant din Muntii Apuseni.
Din punct de vedere administrativ, zona Padis este situatã în sud-estul judetului Bihor, pe raza comunei Pietroasa, pânã la granita cu judetele Cluj si Alba.

Din zona turistica Padis fac parte urmatoarele :
– Bazinul închis Padis – Cetatile-Ponorului;
– Cheile Somesului Cald – Poiana Vãrãsoaia – Poiana Cuciulata;
– Cheile Galbenei – Poiana Florilor;
– Obârsia Vãii Boga.

Trasee (poteci) marcate

– Cabana Vladeasa -Padis, marcaj banda albastra; Cabana Vladeasa- Pietrele Albe- Piatra Talharului- Poiana Varasoaia- Cabana Padis; durata traseu: circa 11 ore; lungime traseu: 32 km; drum de creasta cu privelisti largi, marcaj insuficient pe alocuri.
– Stana de Vale – Padis, marcaj banda rosie; Stana de Vale- Saua Bohodei – Poiana Varasoaia- Cabana Padis; lungime traseu: 20 km; durata traseu 6 ore; drum de creasta, usor, panorama Muntilor Apuseni.
– Ic Ponor – Padis pe drum forestier si apoi marcaj punct rosu; Ic Ponor- Valea Somesului Cald- Cheile Somesului Cald- Pestera Cetatea Radesei- Poiana Varasoaia- Cabana Padis.
– Pietroasa – Padis, marcaj cruce albastra; Pietroasa- Boga- Cantonul Silvic „La Scarita”- Cabana Padis; lungime traseu: 17 km pe scurtaturi si 22 km pe drumul forestier (scurtaturile insotesc drumul); durata traseu 5 ore in urcare si doua ore in coborare; diferenta de nivel 1000m, cel mai abrupt intre Boga si cantonul silvic.
– Saua Vartop – Padis, marcaj banda rosie; Saua Vartop (pe DN75, la 1,5km inspre Stei de la partia de schi de la Vartop)- Groapa Ruginoasa- Valea Seaca- Valea Galbena- Poiana Florilor- Pestera Ghetarul de la Focul Viu – Cabana Padis; durata traseu 7-8 ore; lungime traseu 20 km; drum foarte greu, accesibil doar turistilor experimentati, practicabil doar vara si pe timp uscat.
– Arieseni – Padis 16 km;
– Gârda de Sus – Padis, 2 variante:
– marcaj banda albastra; Garda de Sus- Cheile Ordancusa- Pestera Ghetarul de la Scarisoara- Catunul Ocoale- Poiana Ursoaia- Poiana Calineasa- Muntele Batrana- Sesul Garzii- Cabana Padis; durata traseu 9 ore; lungime traseu 28 km; diferenta de nivel 1000m; drum de creasta si platou cu panorame si peisaje deosebite.
– marcaj triunghi albastru; Garda de Sus- Valea Garda Seaca- Catunul Casa de Piatra- Valea Gardisoara- Pesterile Coiba Mare si Coiba Mica- Sesul Garzii-Cabana Padis; durata traseu 8 ore; lungime traseu 22 km; drum usor, accesibil tot timpul anului, in cea mai mare parte drum forestier sau de tractor; se poate urca cu autoturismul pana in Catunul Casa de Piatra si atunci portiunea de traseu Catunul Casa de Piatra-Cabana Padis se poate face in circa 3-4 ore; in traseu se poate ajunge si dupa vizitarea pesterii Ghetarul de la Scarisoara de pe platoul Ghetar-Ocoale.
– Pestera Ghetarul de la Scarisoara – Padis marcaj banda albastra; Pestera Ghetarul de la Scarisoara- Catunul Ocoale- Poiana Ursoaia- Poiana Calineasa- Muntele Batrana- Sesul Garzii- Cabana Padis; durata traseu 7 ore; lungime traseu 20 km; diferenta de nivel 1000m; drum de creasta si platou cu panorame si peisaje deosebite.

122_padis_640     1036-Cascada-Evantai-Cheile-Galbenei-Circuitul-Galbenei-Muntii-Bihor_resize-1200x796     31013_35988_13

Cetatile Ponorului     dscn2490     padis-1

avenul-bortigului_50a579ae448e3     pestera focul viu padis-12     valea-galbenei_50a61807ca179

4,680 afișări, 7 afișări azi

FacebookTwitterEmailPrintdistribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Name *
Email *
Website

 

Sondaj

Ce părere aveți despre activitatea Primăriei Ștei

View Results

Loading ... Loading ...

Cine este online

0 vizitatori online acum