M-am născut la Ştei, lângă un tei, dar nu asta este important, important este că am 23 de ani trăiţi pe meleagurile Bihorului care este un adevărat tezaur, care nu este exploatat aşa cum i se cuvine lui însuşi ci după capul si interesele unor oameni fără principii, caracter si valoare. Vreau să vă spun că am călătorit mult prin bătrânul continent Europa si chiar am trecut strâmtoarea Gibraltarului şi am rămas uluit de cum pot oamenii să aprecieze, respecte si chiar sa scoată bani din frumuseţile lor autohtone unele mai spectaculare, altele mai puţin spectaculare iar când spun asta nu mă refer la Munţii Apuseni pe care i-am cutreerat timp de 9 ani, care sunt un izvor de viaţă. Valea Sighiştelului care măsoară doar 9 km, iar vreo 4,5 km îi străbaţi printre pereţi care la final se unesc si formeaza un frumos canion de unde poţi admira frumoasa cascadă ce pare că se înalţă şi nu coboară, ca să nu mai zic de Bazinul Sighistelului unde se găsesc peste 200 de peşteri care se găsesc pe doar 10km²!!! Cea mai mare peştera fiind Peştera Măgura ce are 1885 de metri unde poţi vedea săli impresionante dar şi galerii înguste sau labirintice. Peştera Corbeasca care are doar 300 de metri dar acolo se află Lacul de Cristal, stalactite si mari depozite de montmilch. Peştera din Dealul Secăturii cu cei 1450 de metri sau Coliboaia . Ce sa mai spun de Padis care cu izbucurile, peşterile, tunelurile subterane, cascadele, canioanele si de priveliştile care sunt de o sălbăticie şi de o frumuseţe foarte rare. Focul ce din gheaţa pământului arde o dată pe zi la amiază când razele soarelui bat în prea măreţul gheţar Focul Viu. La fel si cel de-al doilea aven ca mărime din ţara care este Ghetarul Bortig după Gheţarul de la Scşrişoara Avenele din platoul carstic Lumea Pierdută: Negru, Geamata, Acoperitul. Cetăţile Ponorului care este cel mai grandios fenomen carstic din Romania cu impresionantul portal în stânca ce are înălţimea de 70 de metri, trei doline o peştera tuneluri subterane, cascade. Valea Cetăţilor care deobicei este seacă sau râul din Lumea Pierdută şi cele patru balcoane suspendate deasupra imensului hău de unde poţi savura privelişti de o sălbăticie spectaculoasă. Peştera Căput ce se intinde cu cascadele şi tunelurile subterane inundate în ape cristaline pe mai mult de 2000 de metri. Avenele de la Varasoaia, pestera de la Izbucul Ursului Cheile Galbenei ce are cascada, pestera, poteca sapata in stanca, izbuc, dolina si balcoane. Cheile Somesului Cald cu canioane, cascade, peşteri si puncte de belvedere. Cheile Vaii Boga. Poienile ce au rauri, izvoare, doline, pesteri, Poiana Florilor unde poţi sa te intinzi si sa te odihnesti inchizand ochii si ascultand cantecul florilor ce se leagana in bataia vantului, acompaniate de corul pasarilor care te fac sa intri intr-o lume magica. Poiana Ponor, Poiana Varasoiaia, Poiana Radesei . Punctele de BELVEDERE ce i-ti ofera niste imagini ce par de poveste sau legendare, cum ar fii Piatra Galbenei de unde poti admira chiar valea ei adica Valea Galbenei sau Groapa Ruginoasa care reprezintă un fenomen cu totul aparte avand o culoare roşie violacee si care privita din îndepartare pare o rana deschisa in trupul mareţ al muntelui. Vârful Ţapul, Varful Biserica Moţului, iţi prezintă imagini precum acele diapozitive la care ne uităm cand eram in Scoala Generala. Şesul Padis, Măgura, Vânata si Culmea Carligate . Vârful Vărăşoaia de unde poţi vedea Valea Bogai depresiunea Beiusului, Cheile Somesului, Padiş şi nu în ultimul rând Creasta Măgura Vânăta de unde ai o vedere asupra intregului bazin Padis, Varfului Tapu, Groapei Ruginoasa si Cucurbata Mare. Şi multe altele pe care nu le-am pus pe hartie.Poate am sã ajung acele zile când am să mă întorc cu drag la oraşul meu natal ce se numeste Ştei şi am să văd acel tei şi sper ca oamenii să aprecieze si să respecte natura, mult mai mult decât pe propiile lor case si pământuri căci va spun suntem privilegiaţi să fim înconjuraţi de atâta bogaţie paradisiaca. ( ştiu, nu există acest cuvânt (Paradisiac) dar din acest moment de ce nu ar exista?)
„Câteodata soarta noastră se aseamană cu un pom fructifer în timpul iernii. Cine ştie cu siguranţă că acel copac va înverzii şi va inflorii după trecerea iernii, dar sperăm din toata inima… simtim acest lucru. „ - Goethe
Valentin-Florin Petre