Nu cred că acest loc poate fi numit oraş, cel mult un mic sătuc urbanizat forţat... Este un oraş lipsit de istorie, nu are memorie... iar cea care bântuie pe străzile din Ştei este virusată de arhitectura stahanovistă... anii ’50 - ‘60... exploatare minieră... uraniu... radiaţii... uzina decedată... kk... politică de adormit "bizonii"… mişcare sportivă ingheţată… sală sportivă bombardată… ţărani... drumuri desfundate… ape deversate... asfalt... betoane... mafia din Căcăceni - "chemical brothers" - ... tineri debusolaţi cu mentalitate de kkt... narcotizaţi cu manele… izvorul minciunilor…”no’ face man”... Ceea ce e mai important e că mai putem zâmbi... soluţia pentru a ieşii din acest marasm e simplă: “libera initiativă”...lupta pentru nimicul zilei de mâine... sau poate e mai bine în codrul verde, unde nimeni nu ne vede prostia şi obedienţa manifestate de majoritatea chipurilor pătate... mai bine în Cuba, mai bine Cuban…
Cosmin Zoica